luni, 31 martie 2008

Broken rain

Afara ploua!
Nu e nici un strop de viata dimprejur iar soarele pare ca si-a intors spatele catre mine.Stropii de ploaie se preling incet si maiestuos pe geamurile de la camera mea.Ii aud.Tristetea lor imi suna in cap fel si fel de melodii.Ascult un love theme de-al lui James Horner.Da...Asta imi canta stropii de ploaie...aud si cuvinte grele.Aud cuvinte apasatoare.Cuvinte care ma apasa si nu ma lasa sa respir normal.Cuvinte care ma sufoca si ma trag in toate partile descopunandu-mi corpul in mii de sentimente.Sfasiata total de niste vorbe care aparent ar trebui sa fie goale.Sa nu doara.Sa nu ma afecteze cu nimic prea mult.Deschid geamul si las ca ploaia sa-mi futa lacrimile de pe obraz in cel mai barbar stil spre a ma elibera.Ascult vantul cum imi suiera pe la urechea mea cuvinte ademenitoare.Frigul imi linge adancurile si incheieturile in cel mai non-conformist mod.Fara prejudecati mi-o trage in cel mai nesimtit mod.Ma simt inselata.Ma simt calcata in picioare.Zeci de masini trec prin fata blocului meu.Le aud cum se agita.Claxoneaza.Zeci de soferi vorbesc la telefon.Probabil cu cele care le impart aceleasi sentimente.Milioane de ganduri imi trec prin fata ochilor.Dorinte.Sperante.Impliniri.Dezamagiri.
...
Inchid geamul.Mi-a ajuns.Mi-a tras-o destul nenorocita de ploaie.Ma asez in pat si in profunda liniste ma gandesc.Gandurile mele se zbat cu 1000 de miscari pe minut.Se bat cap in cap.Se distrug vise.Se nasc sperante.Se afunda idealuri si se renasc asteptari.Eu insami ma zvarcolesc ca un peste pe uscat.Imi plang de mila.Mediul asta e crud al dracu' pentru mine.Dar totusi ... inchid ochii.
Trag aer in piept si rasuflu greu.Scot un usor scancet si deodata simt ce nu m-am asteptat ca voi putea simti asa de repede.E ca un pumnal infipt in piept.Se rasuceste.Coboara.Se ridica.Se adanceste in mine.Dau sa ma intorc spre a ma aseza mai bine dar ma dau doborata.Am obosit.Nici macar internetul nu-l mai am deschis.L-am inchis.Il las asa.E mai bine.Stiu eu de ce.N-am ce face pe net momentan.Imi indrept privirea iar catre geam ca o felina in calduri.Privesc deznadajduita insa dincolo de geam.Totul imi pare mort.Toti oamenii de pe strada se feresc cu o doza de sarcasm inconfundabila de catre ploaia pe care multi dintre ei o doresc pe chipul lor.Dar cotidianul ii impiedica sa mai viseze si-i afunda in letargia aia dezastruoasa care e plina de prejudecati si de atatea ' nu-uri ' cate nu gasesti nici macar in Biblie.
Mi se zbate tampla stanga.De azi dimineata.Am lovit-o cu sete dar nu vrea sa ma asculte.Vrea sa o ascult eu.Dar nu vreau sa stiu ce zice.Nu mai am rabdare.Ma simt de parca as fi cazut dintr-un copac.Am cam dat cu doul de pamant, destul de tare.In clipa asta as vrea sa fie intuneric peste tot si sa privesc luna rosie.Da! Vreau o luna rosie.Vreau sa fie intuneric.Vreau sa ploua, vreau sa fie frig, vreau sa nu aud nici macar o vietuitoare.Vreau sa simt pustiul mai adanc, mai bine.Vreau sa ma atinga
razele reci ale lunii si
sa-mi frece doua palme peste fata.Vreau sa nu mai doara.Vreau sa nu mai am inima stransa,acolo, intr-un colt si mii de ganduri nenorocite in cap care-mi intristeaza fiinta.
Afara ploua si mai tare.Am sa ies in ploaie.Si am sa o las sa ma patrunda si sa-mi penetreze simturile.Am sa o las...Ploaia e o curva.Poate-mi alina simturile.
Iar tu? Tu esti foarte non-salant.Te enervezi si cu atata tact ma atingi unde ma doare mai tare.
Am gresit.Dar nu te-am inselat deloc.Nu ti-am inselat asteptarile.Asa ca ia-ma de mana si saruta-ma.Fa sa nu ma mai doara.Ridica-ma si strange-ma la piept.
Iarta-ma...sunt proasta.